diumenge, 27 de gener del 2013

DECLARAŢIA DE SUVERANITATE ŞI DREPTUL DE A DECIDE AL POPORULUI CATALAN



Preambul
Poporul catalan  , de-a lungul istoriei sale, şi-a exprimat in mod democratic dorinţa de a se auto-guverna in scopul îmbunătăţiri progresului, prosperităţii populaţiei ,egalităţii de şanse pentru toţi cetăţenii asa cum întărirea culturii şi identităţii colective.
Auto-guvernarea Cataloniei se bazează  de asemenea in drepturile istorice ale poporului Catalan, in instituţiile seculare si in tradiţia juridică catalană. Parlamentarismul catalan  are bazele sale în Evul mediu, prin adunarea de Pau i Treva şi Cort Comtal.
În secolul XIV a fost creată Diputació del General sau Generalitat . Acestă deputăţie câstiga din ce in ce mai multă autonomie până când ajunge să acţioneaze în secolele XVI şi XVII-lea ca Guvern al Principatului de Catalonia.  Odată cu, căderea Barcelonei în 1714 după Războiul de Succesiune, Felip V aboleşte prin Decretul de Nova Planta dreptul public catalan şi instituţiile de auto-guvern.
Acest itinerar istoric a fost partajat cu alte teritorii, lucru care a creat un spatiu lingvistic comun, cultural, social şi economic, cu vocaţia de al consolida si promova prin recunoaștere reciprocă.
Pe parcursul secolului XX dorinţa poporului catalan de auto-guvernare a fost constantă. Crearea Mancomunitat de Catalunya în 1914 a fost primul pas în recupererea autonomiei, abolită de dictatura lui Primo de Rivera. Odată cu proclamarea celei de-a Doua Republică Spaniolă in 1931, se infiinţează guvernul Catalan cu numele de Generalitat de Catalunya, care aprobă un statut de autonomie.
Guvernul Catalan a fost abolit în 1939 de generalul Franco, care a instalat un regim dictatorial, ce a durat până în 1975. Dictatura a avut o rezistenţă activă atât din partea poporului Catalan cât şi din partea Guvernul Cataloniei. Unul dintre punctele culminante ale luptei pentru libertate este crearea în 1971 a Adunării Cataloniei cu numele de Assamblea de Catalunya.
 Aceasta a fost creată inainte de recuperarea Generalităţii cu titlu provizoriu, cu întoarcerea presedintelui din exil în 1977. În perioada de tranziţie democratică şi în contextul noului sistem autonomic definit de Constituția spaniolă din 1978, poporul Catalan aprobă prin referendum Statutul de Autonomie a Cataloniei în 1979 .Primele alegeri parlamentare au loc în 1980.
În ultimii ani, în aprofundarea democraţiei, majoritatea forţelor sociale şi politice catalane au creat măsuri de transformare ale cadrelor politic şi juridic. Cea mai nouă se materializeaza în procesul de reformă al Statutul de Autonomie a Cataloniei iniţiat de Parlament în 2005. Dificultăţile şi negativele din partea instituţiilor statului spaniol, inclusiv sentinţa 31/2010 dictata de Tribunalul Constituţional comportă negarea radicală a evoluţiei democratice si a vointei colective a poporului Catalan  în statul spaniol şi creaza bazele involutiei de auto-guvernare, care este exprimata cu totală claritate în aspectele politice, financiare, sociale, culturale si lingvistice.
Poporul Catalan si-a exprimat în diverse moduri voinţa de a depăşi situaţia actuală de blocaj în statul spaniol. Demonstrațiile masive din 10 iulie 2010, cu sloganul " Suntem o naţiune, noi decidem ", şi 11 septembrie 2012, cu sloganul", Catalonia un stat nou in Europa», sunt expresia de respingere a cetăţenilor faţă de lipsa de respect pentru deciziile poporului Catalan.
Pe 27 septembrie 2012, Parlamentul Cataloniei prin rezolutia 742/IX, constată nevoia poporului Catalan  de a-şi determina viitorul colectiv  în mod liber şi democratic printr-o consultare. Ultimele alegeri parlamentare, pe 25 noiembrie 2012, au exprimat şi confirmat aceast lucru de formă clara şi inequivocă.
Pentru a efectua acest proces, Parlamentul Cataloniei reunit in prima sesiune a celei de-a zecea legislatură, reprezentând vointa poporului Catalan  exprimată democratic la ultimele alegeri, adoptă următoarea declaratie de suveranitate si dreptul de a decide al poporului Catalan:

DECLARAŢIA DE SUVERANITATE ŞI DREPTUL DE A DECIDE AL POPORULUI CATALAN
Conform voinţei majoritare a poporului Catalan exprimată democratic, Parlamentul a convenit să înceapă procesul pentru a face posibilă exercitarea dreptului de a decide , astfel incât poporul Catalan  isi poate decide viitorul politic colectiv, în conformitate cu următoarele principii:

-Suveranitatea. Poporul Catalan  are prin motive de legitimitate democratică caracter de subiect politic şi juridic suveran.
- Legitimitate democratică. Procesul de exercitarea dreptului de a decide va fi democratic garantizând in special pluralitatea optiunilor şi respectul fată de acestea , prin deliberari şi dialog în cadrul societătii catalane, cu obiectivul ca declaraţia rezultată să fie expresia voinţei populare, care va fi garanţia fundamentală al dreptului de a decide.
- Transparenţă. Se vor oferi toate instrumentele necesare pentru ca intregul populaţiei Cataloniei şi societăţii civile să dispună de toate informaţiile şi cunoştinţele adecvate pentru a exercita dreptul de a decide şi de promovare a participării lor în acest proces.
- Dialogul. Se va dialoga si negocia cu statul spaniol, cu instituţiile europene şi comunitatea internaţională.
- Coeziunea socială. Se va garanta coeziunea socială si teritorială a ţării şi dorinţa exprimată de societatea Catalană de a menţine Catalonia ca un singur popor.
-Europeism. Se vor promova si apăra principiile fundamentale ale Uniunii Europene, în special drepturile fundamentale ale cetăţenilor, democraţia, solidaritatea între popoarele Europei şi increderea in progresul economic, social şi cultural.
- Legalitatea. Toate cadre juridice existente vor fi folosite pentru consolidarea democratică şi exercitarea dreptului de a decide.
- Rolul Parlamentului. Parlamentul, ca instituţie ce reprezintă poporul Catalan , are un rol principal în acest proces şi prin urmare, ar trebui acordate şi specificate mecanismele şi dinamica de lucru care asigura acest principiu.
- Participarea. Parlamentul Cataloniei şi Guvernul trebuie să facă participanţi activi ai acestui proces intreaga populaţie locală şi maximul de forţe politice , agenţi economici şi sociali, organizaţii culturale si civice, şi trebuie să specifice mecanismele care garantează acest principiu.
 Parlamentul încurajează toți cetățenii să fie protagonişti activi în procesul exercitării  democratice a dreptului de a decide.

Palatul Parlamentului , 22 Ianuarie 2013